Ce este consilierea AT

Analiza Tranzacțională (AT) este o teorie și o metodă de consiliere care se concentrează pe interacțiunile umane și pe modul în care acestea afectează gândirea, comportamentul și relațiile.

Conform definiției EATA (European Association for Transactional Analysis):

  • Consilierea AT este o activitate profesională (1) în cadrul unei relații contractuale (2).
  • Scopul consilierii este acela de a crește nivelul de autonomie (3) în relație cu mediul social, profesional și cultural al clienților.
  • Procesul de consiliere permite clienților sau sistemelor de clienți (4) să își dezvolte conștientizarea problemelor (5) și a opțiunilor și abilităților de gestionare a acestora (6) precum și să se dezvolte personal (7) în viața cotidiana prin sporirea punctelor forte, a resurselor și a funcționalității lor.

În acest articol, am simțit nevoia să explic tuturor potențialilor mei clienți conceptele subliniate și numerotate mai sus, ca să-și poată da seama dacă pot beneficia de o relație cu mine în calitate de consilier AT.

Consilierea AT este o activitate profesională (1) în cadrul unei relații contractuale (2).

1. Activitate profesională

Un profesionist este o persoană care s-a specializat într-un anumit domeniu sau care a dobândit o anumită competență prin studiu sau instruire. El este caracterizat prin cunoștințele și abilitățile în domeniul în care activează, precum și prin etica și standardele profesionale.

Activitatea profesională se referă la munca sau cariera pe care acesta o desfășoară pentru a câștiga un venit.

2. Relație contractuală

Contractul este una dintre căile prin care prin care oamenii vor să structureze și să pună ordine într-o lume imprevizibilă, impredictibilă și potențial periculoasă. Sau măcar vor încerca 😉

În sensul său generic, un contract este un acord între două sau mai multe părți care stabilește reguli și responsabilități clare pentru ambele părți.

Analiza Tranzacțională consideră contractele ca fiind fundamentale în relațiile umane, ele fiind esențiale pentru:

  • a stabili așteptările reciproce ale părților,
  • pentru a evita neînțelegerile sau așteptările nerealiste din partea clientului sau ale consilierului,
  • pentru comunicare și înțelegere reciprocă.

În Analiza Tranzacțională, cuvântul „contract” are un sens mai larg decât cel uzual din viața de zi-cu-zi și are două componente:

  1. Contractul administrativ / comercial
  2. Contractul de consiliere / schimbare

Caracteristicile contractului administrativ / comercial

Este un contract scris, pe care ambele părți îl semnează și conține: informații despre frecvența și durata ședințelor, costul serviciilor, clauze de confidențialitate, cum se vor trata absențele de la sesiunile programate, cine va soluționa eventualele litigii, etc.

Acest contract are efecte legale și permite partenerilor să știe la ce să aștepte și să se planifice în consecință.

Caracteristicile contractului de consiliere / schimbare

Este de regulă o înțelegere verbală despre rezultatul pe care clientul dorește să-l obțină în urma procesului de consiliere precum și ce anume este dispus să facă pentru a obține acel rezultat. Contractul de schimbare, sau „alianța psihologică”,  definește atât tipul de activități cât și tipul de relație pe care clientul și consilierul o vor avea împreună pe durata colaborării lor. Acesta se poate (re)negocia ori de câte ori una dintre părți solicită acest lucru.

Această activitate de negociere permanentă îi implică și responsabilizează atât pe Consilier cât și pe Client și pleacă de la premiza participării lor de la poziții egale, de parteneri ce se respectă reciproc și au nevoie unul de celălalt pentru atingerea obiectivului.

Negocierea rezultatului și a relației accentuează rolului Clientului ca parte activă în contract. El are întreaga responsabilitate de a decide când și dacă va pune în practică în viața lui de zi cu zi activitățile pe care le-a identificat în cursul ședințelor și pe care s-a angajat de bunăvoie să le ducă la îndeplinire ca parte a schimbării pe care și-o dorește.

Scopul consilierii este acela de a crește nivelul de autonomie (3) în relație cu mediul social, profesional și cultural al clienților.

3. Creșterea nivelului de autonomie

Etimologia cuvântului „autonomie” este compusul termenilor din limba greacă ”auto” și ”nomos” – ceea ce înseamnă „să îți dai reglementări proprii”. Cuvântul „autonomie” înseamnă, la propriu, “dreptul de a guverna prin legi proprii”.

Dicționarul explicativ al limbii Române are câteva definiții interesante … și ușor nerealiste:

(1) situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acțiunile sale;

(2) faptul de a se supune legilor, normelor proprii, de a dispune liber de propria voință.

Lipsa de realism a definițiilor din DEX  vine de la faptul că omul nu este „cu adevărat” liber. Omul este o ființă într-o permanentă relație cotidiană cu semenii săi și cu mediul înconjurător. Aceste relații îi dictează anumite limite de comportament care permanent ne spun: procedează așa sau invers, fiindcă așa „va fi bine”, iar invers „va fi rău”. John Stuart Mill, părintele filozofiei utilitariste, spunea că „Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea altuia.”

  • Autonomia este un concept fundamental în Analiza Tranzacțională (AT) și se referă la capacitatea individului de a-și controla propriile gânduri, sentimente și acțiuni. Ea este considerată esențială pentru dezvoltarea personală și pentru a atinge obiectivele în viață.
  • Autonomia este văzută ca fiind necesară pentru a avea o relație sănătoasă cu sine și cu ceilalți. Individul care este autonom poate lua decizii și acționa în conformitate cu propriile valori și nevoi, fără a fi influențat de presiunea sau așteptările celorlalți. Acest lucru permite individului să-și asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni și să-și atingă obiectivele personale.
  • Autonomia este esențială pentru a avea relații sănătoase cu ceilalți. Individul autonom poate comunica eficient și poate stabili relații bazate pe respect și încredere. Acest lucru permite individului să-și păstreze integritatea personală și să se protejeze de abuz sau exploatare din partea celorlalți.
  • Autonomia este esențială și pentru a face față stresului și pentru a gestiona emoțiile. Individul autonom poate recunoaște și exprima propriile emoții, precum și să le gestioneze într-un mod adaptativ. Acest lucru permite individului să-și mențină echilibrul emoțional și să facă față provocărilor vieții.

Definiția care-mi place cel mai mult din Analiza Tranzacțională este ce a lui Jacqui Schiff care spunea că o „persoană autonomă” întreprinde acțiuni eficiente în rezolvarea problemelor în loc să fie doar conștientă de asta sau să se gândească doar să găsească soluția. Ea subliniază importanța responsabilității clienților de a întreprinde acțiuni și de a ieși din pasivitate pentru a realiza ceea ce își doresc.

Aceasta definiție este similară modelului de învățare a adulților al lui Kolb (1984) și Gibb (1988) de mai jos iar în discuțiile mele cu clienții folosesc cuvintele „schimbare” și „învățare” ca având același înțeles.

Consilierea construiește puntea peste prăpastia de la „a te gândi să faci” și „a face deoarece consilierul invită clientul la învățare/schimbare prin acțiune.

Procesul de consiliere permite clienților sau sistemelor de clienți (4) să își dezvolte conștientizarea problemelor (5) și a opțiunilor și abilităților de gestionare a acestora (6) precum și să se dezvolte personal (7) în viața cotidiana prin sporirea punctelor forte, a resurselor și a funcționalității lor.

4. Sisteme de clienți

De beneficiile consilierii AT pot beneficia și familii, cupluri, echipe sau chiar organizații nu numai persoane individuale.

5. Dezvoltarea conștientizării problemelor

Una dintre principale mele categorii de clienți sunt persoanele care se confruntă cu diferite ”probleme”.

Cuvântul „problemă” are o semnificație largă și se referă la orice situație sau conflict care afectează starea de bine a individului sau a relațiilor sale cu cei apropiați, colegii de muncă sau societatea.

Analiza Tranzacțională (AT) definește patru tipuri de probleme:

  • Probleme de comunicare: acestea se referă la incapacitatea de a comunica eficient sau de a se înțelege cu ceilalți, cum ar fi neînțelegerile sau conflictele în relații.
  • Probleme de putere: acestea se referă la incapacitatea de a-și impune propriile dorințe sau nevoi, cum ar fi sentimentul de neputință sau de abuz.
  • Probleme de rol: acestea se referă la incapacitatea de a se adapta la situații sau relații diferite, cum ar fi dificultăți în a-și găsi locul în familie, cuplu sau echipă sau a se adapta la schimbări din acestea.
  • Probleme de control: acestea se referă la incapacitatea de a-și controla propriile gânduri, sentimente și comportamente.

Conștientizarea este definită în AT prin „capacitatea de a vedea, auzi, simți, gusta și mirosi lucruri ca impresii senzuale pure, așa cum o face un nou-născut”. În consiliere, această stare ar putea fi atinsă atunci când clienții nu interpretează și nu filtrează experiența lor despre lume pentru a se potrivi cu definițiile limitative ale părinților sau a persoanelor cu autoritate din copilăria lor.

Ori de câte ori clienții reușesc să rămână în contact cu propriile senzații corporale, precum și cu stimuli externi, ei sunt capabili să-și schimbe dialogul intern cu privire la semnificațiile experiențelor lor, să găsească altele noi și să ia alte decizii (conștiente) decât au luat în trecut (inconștient).

6. Dezvoltarea opțiunilor și abilităților pentru gestionarea problemelor

În AT, problemele sunt abordate prin intermediul tehnicilor de consiliere și negociere.

Principalele scopuri ale unui consilier AT ”re-cadrarea” semnificației problemei spre un obiectiv viitor, un rezultat diferit de cel obținut în prezent, precum și luarea deciziei de a face ceva pentru a reuși să-și atingă obiectivul dorit.

Ian Stewart spunea în cartea sa Developing TA Counselling (1996) că „your roots are in the future, action is in the present, the past is for information only”.

Consilierul AT va lucra cu individul, cuplul sau echipa, pentru a-i ajuta să-și înțeleagă propriile gânduri și sentimente, precum și modul în care acestea afectează comportamentul și relațiile sale. De asemenea, va lucra cu oamenii pentru a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare și negociere, astfel încât să-și poată rezolva problemele într-un mod eficient și adaptativ.

În cazul în care problemele de (auto)control au o frecvență, durată și intensitate ridicată, cum ar fi de exemplu în cazul anxietății sau depresiei, consilierul AT poate recomanda clientului să apeleze la serviciile unui terapeut.

7. Dezvoltarea personală

Al doilea tip de clienți care apelează la serviciile mele este format din persoanele care nu se confruntă neapărat cu o problemă.

Aceștia sunt preocupați de ”performanță” și ”excelență” și vor să se înțeleagă mai bine pe sine și pe cei din jur. Sunt cei care se pregătesc din timp pentru experiențele care are putea deveni ”problematice”.

Zicala după care se călăuzește această categorie de clienți este cea a lui Albert Einstein care spunea că ”Un om deștept rezolvă problemele, un om și mai deștept le evită”.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *