Salut!
Marian sunt.
Am să-ți explic mai jos ce m-a determinat să renunț de a mai forma coachi după apariția noului standard ocupațional “Specialist în activitatea de coaching” aprobat de către Autoritatea Națională pentru Calificări la data de 31.10.2024.
Înainte să-mi citești motivele, vreau să știi câteva lucruri despre mine:
- În anul 2017, am început să predau ca Formator la Universitatea Româno-Americană programul de specializare pentru ocupația de “Specialist în activitatea de coaching”.
- Până la data aprobării noului Standard Ocupațional (pe care am să-l prescurtez de acum înainte SO-2024) am format 61 de participanți după criteriile primului standardul ocupațional apărut în anul 2014 (pe care am să-l prescurtez de acum înainte SO-2014). Dintre aceștia 23 au obținut deja diploma de „Specialist în activitatea de coaching” iar 14 se pregătesc pentru examenul din 2025.
- Dacă ești curios să studiezi în detaliu cele două standarde, le găsești accesând linkurile următoare: Standardul Ocupațional din anul 2014, Standardul Ocupațional din anul 2024.
- Mai multe despre parcursul meu profesional, diplomele și calificările mele poți accesând linkul următor Despre Marian Opran
Motivele pentru care am renunțat
1. Modificarea denumiri profesiei în limba Engleză
Prima surpriză neplăcută pe care am avut-o citind noul standard a fost când am citit la punctul 2 că traducerea în limba Engleză a ocupației cu codul COR 242412 denumită “Specialist în activitatea de coaching” este … “Business Coach” !!?
Eram surprins pentru că în standardul ocupațional din 2014, denumirea în limba Engleză de la punctul 2 era “Coaching Specialist (Coach)” și nu înțelegeam ce beneficii i-ar aduce unui profesionist o astfel de „limitare”.
Mai mult, așa cum am înțeles eu în anul 2015 de la Daniel Bichiș, unul dintre autorii standardului ocupațional din 2014, un specialist în activitatea de coaching “înțelege și aplică principiul că, indiferent de cadru (afaceri sau privat) procesul și natura activității de coaching sunt, fundamental, aceleași” (SO-2014, pct.1.3. Domenii de aplicabilitate ale coachingului). Și cum l-am înțeles de la Daniel … așa l-am și predat în ultimii 7 ani.
Iar această precizare nu se mai regăsea în noul standard din 2024.
Ce mai lipsea din programa de pregătire a noului standard, și m-a întristat la fel de mult, era că dispăruse și disciplina care exista la punctul 1.5 din SO-2014 intitulată “Coachingul vieții personale”.
Tristețea mea provenea din faptul că modul în care am predat eu această profesie este și cel în care îmi exercit profesia cu clienții mei, punând accent tocmai pe ceea ce s-ar traduce în limba Engleză ca “Life Coach”.
Mai mult, în descrierea de la punctul 4 al SO-2024 se precizează că: “Specialiștii în activitatea de coaching sprijină angajații unei companii sau ai unei alte instituții în scopul îmbunătățirii eficacității lor personale, creșterii satisfacției în munca lor și impactului pozitiv asupra dezvoltării lor personale și de carieră în mediul de afaceri”.
Această descriere mă ducea cu gândul la un angajat al Departamentului de Resurse Umane dintr-o firmă, specialist care aderă mai degrabă la obiectivele de afaceri ale acesteia decât la un antreprenor ce-și va vinde serviciile printr-un PFA sau SRL clienților care au propriile agende și obiective.
„Oi fi eu prea pricinos”, mi-am zis. Și am continuat să citesc și … să mă minunez.
2. Numărul redus de ore alocate competențelor de specialitate
Al doilea lucru care m-a surprins neplăcut, a fost modificarea structurii planului de pregătire care a dus probabil la un număr mic de ore alocat competențelor de specialitate.
În Anexa 1.a, Standardul Ocupațional din 2014 (SO-2014) avea 3 module de curs:
- Modulul 1 – Fundamentele procesului de coaching (22 ore de teorie plus 26 ore de practică)
- Modulul 2 – Tehnici specifice de coaching (26 ore de teorie plus 70 ore de practică)
- Modulul 3 – Organizarea activității de coaching (12 ore de teorie plus 24 ore de practică)
În urma parcurgerii celor 60 de ore de teorie și a celor 120 de ore de practică, precedentul “Specialist în activitatea de coaching” denumit “Coaching Specialist (Coach)” în limba Engleză, căpăta 11 dintre cele 12 competențe de mai jos (despre cea de-a 12, foarte importantă pentru mine ca profesionist, o să-ți vorbesc mai jos, la punctul 3:
- Fundamentele coachingului
- Coaching personal și organizațional
- Etică și standarde profesionale în coaching
- Stabilirea relației de coaching
- Comunicarea în coaching
- Atitudinea de coach
- Tehnici de coaching
- Evaluarea performanței (metode)
- Auto-dezvoltare și auto-observare
- Managementul contractului de coaching
- Marketingul serviciilor de coaching
În Anexa 1, noul standard ocupațional (SO-2024) prevede în planul de pregătire 4 module în loc de 3, după cum urmează:
- Modulul 1 – Instruirea și dezvoltarea profesioniștilor. Organizarea activităților profesionale (15 ore teorie plus 30 ore de practică) echivalent a 3 credite ECTS
- Modulul 2 – Profesionalism în învățarea adulților (10 ore de teorie plus 20 de ore de practică) echivalent a 2 credite ECTS
- Modulul 3 – Fundamentele procesului de coaching (10 ore de teorie plus 20 de ore de practică) echivalent a 2 credite ECTS
- Modulul 4 – Tehnici și instrumente specifice de coaching. Specializarea activității de coaching (25 de ore de teorie plus 50 de ore de practică).
În urma parcurgerii tot a 60 de ore de teorie și a 120 de ore de practică, noul “Specialist în activitatea de coaching” denumit acum “Business Coach”, va căpăta 21 de competențe în loc de numai 11.
Cele 21 de competențe sunt grupate pe categorii și enumerate la punctul 5 din SO-2024:
Grupa C 1.1 Competențe cheie/educaționale, dintre care competențe digitale minimum
1. Utilizează dispozitive și aplicații digitale pentru organizarea timpului și productivitate.
2. Responsabilitate socială
Grupa C 1.2 Competențe transversale/sociale/mediu/ verzi
3. Aplică măsuri privind respectarea mediului in activitatea profesională de coaching
Grupa C 1.3 Competențe de bază personale /atitudini
4. Gândirea critică și rezolvarea problemelor.
5. Autodisciplina și autoreflecția
6. Comunicarea asertivă
Grupa C 2.1 Competențe comune la locul de muncă
7. Flexibilitatea, adaptabilitatea și reziliența în mediul profesional
Grupa C 2.2 Competențe tehnice generale
8. Gestionarea afacerilor
Grupa C3.1 Competențe fundamentale profesionale
9. Aplică metode și strategii de învățare
10. Practică tehnici de ascultare activă și prezentare
Grupa C3.2 Competențe de domeniu
11. Capacitatea de analiză și evaluare
12. Oferă feedback constructiv pentru îmbunătățirea performanței
Grupa 3.3 Competențe de specialitate
13. Utilizează și aplică conceptele fundamentale specifice coaching-ului: definiție, principii directoare, noțiuni de bază
14.Demonstrează mentalitate de coaching
15. Respectă etica și standardele profesionale în coaching
16. Managementul contractului de coaching
17. Co-creează relația de coaching
18. Comunicarea în coaching
19. Acompanierea schimbării percepției clientului
20. Facilitarea implementării schimbărilor
Grupa 3.4 Competențe de specializare
21. Proiectează și implementează proiecte de dezvoltare individuală și organizațională prin coaching
După cum poți și tu observa, ponderea competențelor de specialitate (grupa 3.3 + grupa 3.4) reprezintă un numpr de 7 credite ECTS (35 de ore de teorie + 70 de practică) iar a celorlalte grupe reprezintă un de 5 credite ECTS (25 de ore de teorie și 50 de ore de practică).
“Hai că nu-i dracu’ așa de negru” m-am îmbărbătat eu și am continua să citesc, cu toate că eram iritat de faptul exista o proporție de numai 58% în favoarea competențelor de specialitate. Cam puțin …
3. Dispariția “experienței practice în coaching”
Nu am fost niciodată un fan a lui Mike Tyson însă mi-a plăcut întotdeauna replica lui: “Toată lumea are un plan, până primește un pumn în gură”.
Ce m-a făcut K.O. a fost dispariția din standardul aprobat în anul 2024 a celei de a 12 competențe existente în standardul inițial din 2014, fapt care pe mine m-a determinat să iau decizia să nu mai formez noi specialiști în activitatea de coaching.
În planul de pregătire al SO-2104, cea de-a 12 competență dobândită era denumită “Experiență practică de coaching” și se căpăta în urma a 60 de ore de muncă independentă, în afara celor 180 de ore de pregătire prin “Ședințe de coaching susținute în afara sălii de curs cu cel puțin 5 clienți diferiți” (cf. pct. 4 din planul de pregătire, punct inexistent în SO-2024).
Nici nu a mai contat că din noul standard mai lipsesc și “Condițiile de notare și promovare (SO2104, pct. 6.2)” sau “Accesul la următorul nivel de calificare (SO2014, pct. 6.3.2)”.
Dispariția experienței practice în coaching ca modalitate de absolvire a cursului, înaintea examenului susținut cu comisia de examinare a Ministerului Muncii, a fost pentru mine “the deal-breaker” (traducerea din limba Engleză a “eu nici mort nu semnez așa ceva”).
Odată cu luarea deciziei am simțit o tristețe profundă pe care am resimțit-o și când am scris acest articol. Am pierdut ceva foarte valoros și nu pot (încă) să accept că din 2025 un “Specialist în activitatea de coaching” înseamnă “Business Coach”.
„Quo vadis, Marine?”
După acest knockout profesional, care părea că nu-mi va mai da motive să “boxez” vreodată, mi-a încolțit un gând.
Cum ar fi să găsesc o echipă care să inițieze actualizarea standardului ocupațional de “Consilier pentru dezvoltare personală” (cod COR 242324) iar traducerea în limba Engleză a acestui profesionist să fie de “Life Coach”?
Înainte să-mi spui dacă e chiar o idee așa de “trăsnită”, te invit să citești mai jos descrierea unui Consilier pentru dezvoltare personală conform actualului standard:
Consilierul pentru dezvoltare personală este un specialist care lucrează cu persoane sănătoase din punct de vedere psihic, care au nevoie să exploreze sau să depășească diverse stări sau situații cu care se confruntă în evoluția personală și profesională, valorificând și dezvoltând resursele și potențialul propriu.
Specialistul în consiliere pentru dezvoltare personală este o persoană neutră, imparțială, care îi susține pe clienți în investigarea situațiilor problemă și facilitează explorarea soluțiilor potențiale pentru reglarea eventualelor disfuncționalități induse în plan personal și în relațiile socio-profesionale de către o serie de factori perturbatori extrem de variați printre care se înscriu: volumul și complexitatea activităților desfășurate în mod curent, multiplele responsabilități asumate în familie și societate, imprevizibilitatea contextelor de lucru, dinamica schimbărilor și nevoia continuă de adaptare în situații noi, presiunea informațională etc.
Consilierul pentru dezvoltare personală stimulează identificarea și alegerea soluției optime de către fiecare client pentru sine însuși, pentru diminuarea nivelului de stres, înlăturarea confuziei, tensiunilor acumulate și a blocajelor temporare induse în evoluția personală pe unul sau mai multe planuri.
Investigarea situațiilor problemă se realizează împreună cu persoanele afectate, pe baza acordului lor liber exprimat, pe parcursul unui proces în care sunt analizate și clarificate cauzele care generează perturbații și sunt identificate diverse alternative posibile de îndepărtare a blocajelor resimțite.
Intervenția specializată a consilierului pentru dezvoltare personală constă în ghidarea, susținerea și încurajarea interlocutorilor, prin intermediul unor tehnici și instrumente specifice, în vederea sondării și relevării propriilor capacități și resurse și a conștientizării punctelor critice din existența proprie și a posibilităților de depășire a situațiilor neconvenabile într-o manieră particularizată.
De asemenea, consilierul acordă sprijin clienților atât pentru explorarea alternativelor de evoluție în viitor pornind de la potențialul propriu, caracteristicile individuale ale acestora, nevoile și aspirațiile exprimate, cât și pentru corectarea deficiențelor identificate și abordarea constructivă a modalităților de implicare, relaționare și acțiune la nivel individual sau ca parte în cadrul unor grupuri care urmează să funcționeze unitar și armonios.
În acest scop, consilierul pentru dezvoltare personală facilitează accesul indivizilor la resursele interioare proprii, dezvoltă talentele și potențialul uman, îmbunătățește calitatea vieții personale și profesionale a celor interesați să progreseze în plan individual sau colectiv și contribuie la realizarea obiectivelor și aspirațiilor acestora.
Specialistul poate lucra în mod independent, ca persoană fizică autorizată, sau ca angajat al unor organizații sau instituții cu domenii foarte variate de activitate, sprijinind îmbunătățirea performanțelor forței de muncă și oferind ajutor managementului companiilor pentru atingerea obiectivelor organizaționale.
Activitatea consilierului pentru dezvoltare personală este distinctă față de activitățile de psiho-terapie, psihiatrie, consiliere psihologică, prin prisma intensității și complexității scăzute a problematicii clienților și a instrumentelor și tehnicilor specifice de lucru care se bazează pe non-directivitate.
Consilierul pentru dezvoltare personală demonstrează foarte bune capacități de: comunicare, ascultare activă, atenție pentru detalii, focalizare pe probleme, analiză și sinteză, interacționare și adaptabilitate în condiții de lucru cu categorii foarte diverse de persoane. De asemenea, el dovedește empatie, capacitate de câștigare a încrederii interlocutorilor și de asigurare a confortului psihic al acestora, spirit de observație și rezistență la efort intelectual prelungit.
Atitudinile principale necesare pentru practicarea ocupației sunt: calmul, neutralitatea, grija pentru client, răbdarea, onestitatea, obiectivitatea, seriozitatea, responsabilitatea, perseverența, deschiderea, receptivitatea și gândirea pozitivă.
Consilierul pentru dezvoltare personală asigură deplina confidențialitate privind problemele clienților, excepție făcând situațiile prevăzute prin lege.
PS: Indiferent dacă ești unul dintre foștii mei cursanți sau al altei școli de coaching, un fost sau actual client, de-al meu sau de-al altui specialist în activitatea de coaching sau a unui consilier pentru dezvoltare personală, te invit ca înainte să-ți spui opinia să reflectezi puțin la vorbele lui Ion Rațiu, care spunea pe data de 17 Mai 1990 că esența democrației este “voi lupta până la ultima mea picătură de sânge, ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.
PPS: Asta nu înseamnă că mă voi simți obligat să public orice comentariu pentru că mă ghidez și după spusele lui Sir Karl Raimund Popper care m-a învățat că “În numele toleranței, avem dreptul de a nu-i tolera pe intoleranți”.
PPPS: Și dacă consideri că merită să distribui informația asta pe pagina ta de FB, îți rămân profund recunoscător dacă dai un click pe Distribuie