În zilele noastre, oricine ajută, sprijină sau sfătuiește o altă persoană despre ”orice” a ajuns să fie (auto)intitulat COACH, la fel cum în urmă cu 10 sau 15 ani probabil se (auto)definea cu titlul de CONSULTANT.
Având în vedere că o serie de oameni se intitulează COACHI, cu toate că ceea ce fac unii în activitatea lor diferă considerabil de a celorlalți, ne putem pune în mod legitim întrebarea dacă putem defini cu precizie ”Ce este COACHINGUL?”. Poate fi descris acesta ca o ”profesie”? Ca o ”activitate”? Sau ca o ”disciplină”?
Pentru a aduce o oarecare claritate asupra acestor aspecte aveți mai jos o serie de definiții în limba Engleză și Română referitoare la aceste termen in care am pus în evidență o serie de aspecte cheie ale coachingului.
1. ”A professional partnership between a qualified coach and an individual or team that support the achievement of extra-ordinary results, based on goals set by the individual or team” – International Coach Federation, 2005
„Un parteneriat profesional între un coach certificat și un individ (sau o echipă) care permite realizarea unor rezultate extraordinare, parteneriat bazat pe obiectivele stabilite de individ sau de echipă”
2. “Coaching aims to enhance the performance and learning ability of others. It involves providing feedback and is based on helping people to help themselves” – Max Landsberg
„Coachingul își propune să sporească performanța și capacitatea de învățare a celorlalți. Aceasta implică furnizarea de feedback și se bazează pe sprijinirea oamenilor pentru a se ajuta singuri”.
3. “Unlocking a person’s potential to maximize their own performance. It is helping them to learn rather than teaching them” – John Whitmore, 2003
„Deblocarea potențialului unei persoane de a-și maximiza propria performanța. Un Coach îi ajută să învețe mai degrabă decât să-i învețe”
4. “Coaching in its truest sense is giving the responsibility to the learner to help them come up with their own answers” – Vinci Lombardi, US NFL Coach
„Coaching-ul în adevăratul său sens dă responsabilitatea clientului pentru a-l ajuta să vină cu propriile răspunsuri„.
5. “Coaching is action orientated with focus on a client’s current life and plans for the future” – Cheryl Richardson
„Coaching-ul este orientat către acțiune, concentrându-se asupra vieții curente a clientului și a planurilor sale pentru viitor”.
6. “Coaching is about helping another improve their performance; it involves guidance and planning changes step by step” – Paul Birch
„Coaching-ul ajută clientul să-și îmbunătățească performanțele și implică îndrumare și planificarea schimbării pas cu pas„.
7. “Coaching closes the gap between thinking about doing and doing” – Curly Martin
„Coaching-ul închide decalajul dintre a te gândi să faci ceva și chiar de a face ceva”.
Specificul activității de Coaching – rolul Coachului și al Clientului
În esență, toate formele eficiente de terapie, consiliere sau coaching implică anumite schimbări în modul în care un client își re-prezintă la nivel mental și (își) comunică experiențele de viață.
Coachingul are la bază modelul „procesului consultativ” unde clientul are întreaga responsabilitate pentru rezultatele obținute. Acesta model este definit prin
”crearea unei relații cu clientul ca să îi permită acestuia să perceapă, să înțeleagă și să acționeze asupra evenimentelor procesului apărute în cadrul mediului său intern sau extern, cu scopul îmbunătățirii situației definite de acesta drept “problemă”.
De aceea, în Coaching, rolul principal al Coachului este de a ajuta clientul să înțeleagă modul în care acesta își creează problemele și nu are responsabilitatea de a-i oferi soluții pentru rezolvarea acestora și nici de a i le rezolva el însuși.
Coachingul accelerează clientul spre progres, punând accentul pe conștientizarea alegerilor din procesul evocat de Client, concentrându-se pe situația prezentă a acestuia și pe ceea ce dorește el să obțină, să dobândească, să facă în viitorul imediat.
În Coaching, fenomenul de conștientizare este însă numai primul pas al schimbării. Conștientizarea fără o acțiune ulterioară poate conduce un client să știe totul despre problema sa, despre istoricul și dinamica acesteia, însă se simte încă neputincios să o schimbe și prin urmare rămâne blocat în aceeași situație. De aceea, învățarea nu poate avea loc fără ca Clientul să își asume punerea în practică a acțiunilor în viața sa de zi cu zi.
Un Coach oferă servicii de învățare non-formală și dezvoltare personală acelor persoane care prin aceste servicii doresc să schimbe ceva important în viața lor și să-și îmbunătățească performanțele în activitățile pe care le desfășoară sau în relațiile cu ceilalți.
Coachul este un agent al schimbării iar lucrul cu atenția Clientului este principalul mijloc prin care acesta poate determina schimbările dorite de către Client. În fiecare sesiune de coaching, Clientul își alege subiectele conversației, în timp ce Coachul ascultă și îi dirijează atenția prin întrebări. Atunci când Clientul răspunde singur și sincer la întrebările acestuia, va descoperi care sunt efectele spuselor lui iar acele lucruri vor fi adevărate și va crede în ele. O astfel de interacțiune aduce claritate și orientează clientul spre acțiune.
Libertatea Coachului de a comenta și de a întreba Clientul despre ce anume îi comunică acesta, îl scoate imediat pe Coach din dilema clarviziunii și a presupunerilor. De aceea, rolul unui Coach este în primul rând să clarifice și să definească ceea ce-i comunică Clientului și în al doilea rând să îi solicite acestuia să facă la fel ori de câte ori este nedumerit sau confuz.
Astfel, intervenția specializată a Coachului constă în asistarea și ghidarea Clientului cu mijloace și instrumente specifice pentru:
- a-și manifesta capacitățile potențiale,
- a-și defini sau clarifica obiective specifice,
- a identifica resurse și blocaje,
- a-și înțelege propriile perspective și percepții,
- a înțelege contextul mai larg în care acționează,
- a avea încredere în forțele proprii,
- a învăța să caute și să aleagă soluții viabile,
- a elabora planuri de acțiune,
- a stabili modalități optime de monitorizare a propriilor rezultate.
Procesul de contractare în Coaching
Coachingul este despre obținerea de rezultate benefice și măsurabile în viața clientului.
De aceea, în prima parte a procesului de coaching, Coachul concentrează atenția clientului asupra scopului pentru care acesta a apelat la serviciile lui. Și chiar dacă pe parcursul colaborării lor o parte din timp va fi alocat pentru identificarea și depășirea de către Client a cauzelor pentru care acesta nu-și poate folosi întregul potențial pentru a-și atinge țelurile, definirea scopului procesului de coaching și a fiecărei ședințe în parte este una dintre principalele responsabilități ale Coachului.
În procesul de Coaching este greu să obții schimbări, beneficii sau efectele dorite de Client fără a avea o structură, fără ca cei doi parteneri să nu aibă nici o așteptare. De aceea, Coachul nu poate să nu încheie un contract cu clientul său.
Astfel, etapa inițial de contractare este specifică procesului de coaching și asigură cadrul de respect și înțelegere reciprocă a obiectivului urmărit de Client. Iar existența ”contractului” este una dintre principalele diferențe între ”a vorbi” cu cineva apropiat (bunul samaritean, prietenul, duhovnicul, etc) și „a colabora” cu un profesionist, cel a cărui profesie este “schimbarea” sau “performanța”.
În relația profesională cu un Coach există o negociere pentru atingerea unui obiectiv, a unui efect al relației și a timpului petrecut împreună.
Această negociere poate sau nu să includă o descrierea clară și precisă de schimbare a unui anumit tip de comportament în altul sau chiar dobândirea unui comportament complet nou. Totodată, cei doi pot agrea împreună cine va măsura și în ce fel aceste schimbări comportamentale precum și în ce interval de timp vor începe rezultatele să apară.
O altă diferență majoră în relația cu un Coach este caracteristica acestei activități de negociere care îl implică și responsabilizează atât pe Coach cât și pe Client. Negocierea dintre cei doi colaboratori pleacă de la premiza participării lor de la poziții egale, de parteneri ce se respectă reciproc și au nevoie unul de celălalt pentru atingerea obiectivului. Astfel, ambii parteneri au atât drepturi cât și obligații, formale sau informale, ce decurg din acest contract.
Este necesar să facem o diferențiere între contratul juridic sau comercial care definește cadrul formal al relației de coaching și ”contract de coaching sau alianță de coaching”. O definiție cuprinzătoare a unei “alianțe de coaching” este:
“O înțelegere unitară și agreată atât de Client cât și de Coach asupra obiectivului urmărit precum și acordul liber exprimat al ambilor parteneri de a realiza anumite activități necesare de investigare sau de facilitare a progresului schimbării, simultan cu exprimarea respectului și încrederii din partea ambilor parteneri pentru susținerea eforturilor făcute de celălalt și a bunei relații dintre ei”.
Una dintre implicațiile acestei definiții este accentuarea rolului Clientului ca parte activă în contract, cel care are întreaga responsabilitate de a decide când și dacă va pune în practică în viața lui de zi cu zi activitățile pe care le-a identificat în cursul ședințelor și pe care s-a angajat de bunăvoie să le ducă la îndeplinire ca parte a schimbării pe care și-o dorește.
Cele 3 perspective din care putem defini coachingul
Putem privi Coachingul din mai multe perspective:
1. Coachingul ca metodologie
Coachingul este o metodologie distinctă pentru schimbare, o metodă practică de a lucra cu cineva pentru a-l ajuta să învețe despre cum funcționează și a se dezvolta ca să devină cea mai bună variantă a sa. O metodă de a-și maximiza potențialul.
2. Coachingul ca modalitate de relaționare și comunicare
Coachingul este o formă distinctă, unică, de a relaționa și a comunica.
Atât relația dintre Coach și Client cât și comunicarea dintre aceștia sunt bazate pe respect, sinceritate, compasiune, empatie și angajamentul de a spune adevărul. La baza acestei relații/conversații stau următoarele presupoziții:
- fiecare om are anumite calități și abilități,
- fiecare om are o dorință intensă de a da ce-i mai bun și de a-și atinge potențialul,
- fiecare om este pe deplin capabil să facă alegeri care să-i influențeze viața.
3. Coachingul ca modalitate de sprijin
Coachingul este o formă particulară de consultanță, un mod de a ajuta un client.
Există 3 forme de a oferi servicii de consultanță a unui client în funcție de câtă responsabilitate are acesta în procesul consultativ.
Primul model este al expertului în care clientul nu are nici o responsabilitate. De exemplu un arhitect care este angajat să proiecteze și să construiască o casă în care clientul se mută la final.
Al doilea model este al doctorului în care clientul are o responsabilitate limitată la a lua medicamentele prescrise de acesta.
Al treilea model este modelul „procesului consultativ” unde clientul are întreaga responsabilitate. Acesta model este definit prin crearea unei relații cu clientul ca să îi permită acestuia să perceapă, să înțeleagă și să acționeze asupra evenimentelor procesului apărute în cadrul mediului său intern sau extern, cu scopul îmbunătățirii situației definite de acesta drept “problemă”.
Coachingul este o formă de „proces consultativ” în care rolul principal al Coachului este de a ajuta clientul să înțeleagă modul în care acesta își creează problemele și nu are responsabilitatea de a i le rezolva.
PS: Ca de fiecare dată când scriu ceva mă gândesc ce anume s-a schimbat în mintea celor care mă citesc. Așa că, dacă e ceva cu care te-am surprins în mod plăcut, scrie-mi câteva cuvinte cu efectul pe care l-am avut asupra ta.